Atracții turistice în zonă

Parcul Dendrologic din Gurghiu

Parcul Dendrologic Gurghiu este situat la 15 kilometri de orașul Reghin, în centrul localității Gurghiu, mai precis în incinta Palatului Bornemisza. El se întinde pe o suprafață de aproape 11 hectare. Acesta a fost amenajat în anul 1740 de către Ioan Bornemisza care, în acea perioadă, era cancelarul Transilvaniei. Îndrăgostit de natură, acesta aduce tocmai din Viena un renumit grădinar, Anton Böhm, pentru construirea acestui parc.

Speciile rare de arbori exotici dau valoare parcului
Parcul Dendrologic sau Parcul Englez, așa cum mai este cunoscut, își păstrează și astăzi forma originală, cu mici transformări. În incinta parcului există peste 350 de specii rare, conservate. Dintre acestea peste 100 sunt arbori exotici și sunt aduși din alte țări precum Statele Unite ale Americii, Australia, Turcia sau Japonia, iar restul sunt arbori autohtoni.

(*Mai multe detalii găsiți pe pagina MergInMures)

*Foto Credit: https://www.facebook.com/SDanut93

Castelul Rakoczi – Bornemisza din Gurghiu

Castelul Rakoczi – Bornemisza este situat in comuna Gurghiu, din depresiunea atestata documentar inca din anul 1248. Edificiul a fost inaltat in anul 1773 si este format din Castelul Rakoczi, o capela, turnul si parcul dendrologic.  

Monument istoric de interes national, Castelul Rakoczi impresioneaza prin arhitectura, dar si vechime. Este construit sub forma literei „L”, avand doua etaje. Incaperile de la etaj dispun de plansee din lemn, singura exceptie fiind incaperea vestica a rezalitei centrale, cu bolti si penetratii.

Accesul intre cele doua nivele ale castelului este asigurat de porticul cu o scara exterioara si doua scari.
Acoperisul cladirii este invelit in tigla, avand forme tipice baroce, precum coiful bulbat al turnului invelit cu tabla.

(*Mai multe detalii găsiți pe Infopensiuni.ro)

*Foto Credit: https://www.facebook.com/SDanut93

Liceul Silvic Gurghiu

Constituirea unui învăţământ silvic organizat în Transilvania, ca şi în Principatele Române, a fost impusă de reducerea necontenită a suprafeţelor păduroase, care a generat teama lipsei de lemn, precum și de creşterea rolului şi importanţei pădurilor ca sursă de bunuri materiale şi de protecţie a mediului înconjurător.

Prima şcoală silvică, atestată documentar, a fost înfiinţată în Transilvania, la Sibiu, în anul 1817, când această provincie se afla sub dominaţie austriacă.

În PRINCIPATELE ROMANE, a fost promulgată Legea pentru organizarea învăţământului profesional la 9 aprilie 1893. Potrivit acestei legi, în 1893, la Gurghiu, ia fiinţă o şcoală profesională de pădurari. Alegerea nu a fost întâmplătoare, Domeniul Gurghiului, aflat sub stăpânire austriacă, fiind foarte bogat în păduri şi având la dispoziţie clădirile castelului cunoscut sub numele de BORNEMISZA. Acest castel ridicat pe vechea aşezare daco-romană, a devenit, după trecerea Transilvaniei sub dominaţie maghiară (sec. XII – XIII), Cetate şi Domeniu feudal care, la rândul lor au trecut în posesia principilor domnitori ca dar din partea regilor maghiari pentru loialitatea lor.

Primele menţiuni istorice cunoscute despre Cetatea şi Domeniul feudal Gurghiu datează din secolul al XIII – lea (1248).

(*Mai multe detalii găsiți pe pagina Liceului Silvic Gurghiu)

*Foto Credit: https://www.facebook.com/SDanut93

Cetatea Gurghiului

Cetatea Gurghiului se află în satul Gurghiu din judeţul Mureş, fiind amplasată la aproximativ 500 de metri altitudine, pe un deal. Se pare că acest loc a fost folosit încă de pe vremea dacilor care au ridicat un castru pentru a se apăra de romani şi de barbari.

Castrul dacic a fost abandonat după Retragerea Aureliană, însă în secolul al XIII-lea, voievozii din Transilvania îşi dau seama ce potenţial are locul şi ridică o cetate medievală chiar pe ruinele fostului castru. Cetatea a fost atestată documentar pentru prima dată în anul 1248.

Cetatea Gurghiului a fost construită atât pentru rolul de apărare, cât şi ca formă de organizare administrativă. Materialul folosit pentru construcţie a fost piatra de râu şi au fost ridicate mai multe turnuri de apărare. În jurul cetăţii, a fost săpat un şanţ, iar în interiorul ei au fost organizate clădirile astfel încât să asigure locuitorii cu tot ce aveau nevoie.

(*Mai multe detalii găsiți în articolul Cetatea Gurghiului)

cetatea-curghiului-de-la-departare.jpg
FotoCredit: destepti.ro

Pădurea Mociar

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate și are o suprafață de 48 hectare.

Arealul aflat la poalele Munților Gurghiu (grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțului carpatic al Orientalilor, pe platforma râului Mureș) este inclus în situl de importanță comunitară – Mociar și reprezintă o arie naturală de interes științific datorită vârstei multiseculare (400-500 de ani) a stejarilor (Quercus robur 60%) ce alcătuiesc „Pădurea Mociar”, împreună cu arboret de frasin (Fraxinus excelsior 20%), carpen (Carpinus betulus 10%) și plop tremurător (Populus tremula 10%).

(*Mai multe detalii găsiți pe pagina Wikipedia dedicată)

*FotoCredit: silvanews.ro

Platoul Târgul Fetelor de la Gurghiu

Este situat la intrarea în localitatea Gurghiu, înconjurat de rezervația naturală Pădurea Mociar pe partea dreaptă în sensul de mers Reghin – Gurghiu.

„Acest târg al fetelor a luat naștere în urmă cu peste o sută de ani în timpul Prințului Rudolf, în curtea Castelului Bornemizsa, apoi în centrul Gurghiului, după care a fost mutat pe acest platou frumos. Datorită amplorii tot mai mari, acest târg are azi forma în care o vedeți. Cu mulți ani în urmă, la acest târg, fiecare sat de pe Valea Gurghiului venea cu lăutarii lor și se încingeau hore și jocuri. Atunci, băieții puneau ochii pe câte o fată, o invitau la joc, iar dacă se potriveau, îi cumpăra turtă dulce cu oglindă, o dădea pe hintă, o ducea acasă, iar în final se lega căsătoria. Dovada celor spuse reiese din povestirile celor vârstnici cât și a celor care au împlinit frumoasa vârstă de 50 de ani de căsnicie , ei fiind de fiecare data invitați la târg pentru  a fi premiați și felicitați în acest cadru festiv.” – Extras din cuvântul de început al Primarului Comunei Gurghiu – Laurențiu Dumitru Boar(Iulie 2019).

(*Mai multe detalii găsiți în articolul Zi-de-zi.ro)

FotoCredit: Zi-deZi.ro

Băile Sărate din Jabenița

Statiunea balneara Jabenita a fost amenajata in anul 1830, ea fiind o statiune “a nobilimii”, oamenii de rand nu aveau acces aici. Namolul de la Jabenita era recunoscut in intreaga Europa, el era “exportat” in unele centre de sanatate din Imperiul Austro-Ungar. Apoi, aceste bai au trecut in proprietatea boierului Heresescu. Acesta, le-a cedat primariei locale spre folosinta satenilor. Mai aproape de zilele noastre, ele au devenit proprietatea SC Agroturism Gurghiu. Mostenitorii boierului insa le-au revendicat. Dl Mihai Agiu este unul dintre ei. In prezent baile sunt in litigiu si pana la solutionarea acestuia, nimeni nu mai investeste nimic, asa ca, baile se degradeaza pe zi ce trece.

(*Mai multe informații găsiți în articolul de pe blogul Amfostacolo.ro)

FotoCredit: Mapio.ro si 99tour.ro

Poiana cu Narcise Gurghiu

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate și are o suprafață de 3 hectare.

Poiana cu narcise se află la poalele vestice ale Munților Gurghiu (grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțului carpatic al Orientalilor, în bazinul hidrografic al râului Gurghiu) și este inclusă în situl de importanță comunitară – Mociar.

Zona reprezintă o fâneață mezo-higrofilă, în arealul căreia au fost identificate mai multe specii de plante (ce conferă zonei un aspect peisagistic deodebit), printre care: narcisa (Narcissus stellaris), piciorul cocoșului (Ranunculus repens), bulbucul (Caltha palustris), floarea-cucului (Lychnis flos-cuculi), stupitu cucului (Cardamine pratensis), calcea calului (Caltha palustris), iarba-câmpului (Agrostis stolonifera), spetează (Juncus effusus), pipirig (Juncus efussus), firuță (Poa pratensis), păiuș roșu (Festuca rubra) sau rogoz (cu specii de: Carex brizoides și Carex lasiocarpa).

(*Mai multe detalii găsiți pe Wikipedia)

FotoCredit: Ardealnews.ro si Blog AnaDeveanu)

Izvoarele sărate de la Orșova

 În afara localităţii Orşova, cam la 2 km distantă, se află Dealul Slatini, presărat de izvoare sărate, fântâni şi bălţi de murătoare. Toponimicul de „Slatini ” ne indică faptul că aici se află şi sare gemă, a cărei extracţie se face la suprafaţă. Săteanul Dumitru Zaharia (n. 1 940, Orşova) ne-a vorbit despre vâna de sare, care vine de la Praid şi trece pe la Orşova, Jabeniţa, Ideci. Acelaşi interlocutor ne-a relatat faptul că pe platforma Dealului Slatini au existat lacuri cu nămol, pe care îl numeşte „tină neagră „. în locul numit Păşunea Slatini au existat mai multe fântâni de murătoare, nominalizate ca fiind ale orşovenilor, urisenilor şi comorenilor ( „chinceşeni ” de la ung. Kincses = Comori).

Toate aceste fântâni erau amenajate şi protejate de construcţii din lemn, fiind asigurate prin încuietori. Ele erau păzite în vechime de către un „mâglaş ” ( de la mâglele, grămezile de sare), care era plătit de săteni.

(*Mai multe detalii găsiți pe Biblioteca Digitală)

Poligonul Fan Arm SRL – Orșova

Chiar dacă nu deţin o armă şi nici nu intenţionează să-şi cumpere una, mulţi români sunt foarte încântaţi să înveţe să tragă cu un pistol sau chiar cu o puşcă. Însă dacă vreţi să vă relaxaţi cu adevărat, ar fi bine să nu mergeţi într-un poligon aflat în oraş. În mijlocul naturii e mult mai plăcut. Iar dacă ajungeţi în judeţul Mureş, veţi găsi cel mai mare poligon în aer liber din România. Complexul oferă de asemenea, restaurant, cazare, plimbări în natură, etc.

(*Mai multe detalii gasiți pe pagina de internet www.fanarm.ro)

Păstrăvăria Lăpușna

La poalele muntelui și sub perdeaua pădurii, în drum spre Castelul Regal de Vânătoare și Biserica de lemn Sfântul Nicolae, de la Lăpușna, se află Păstrăvăria de la Lăpușna, cunoscută și apreciată de localnici pentru calitatea păstrăvului fântânel.

Păstrăvaria de la Lăpușna se află la o altitudine de 795 m, la confluența râului Gurghiu cu afluentul de stânga, Sebeșul Mare. 

Program (poți cumpăra păstrăv direct de aici):

Luni – Vineri: 8.00 – 16.00

Sâmbătă-Duminică: 10.00-16.00

(*FotoCredit și mai multe detalii găsiți pe pagina de internet https://www.ibanesti.ro/turism/post/264/păstrăvăria-de-la-lăpușna/)

Biserica de lemn „Sfantul Nicolae” Lăpușna

Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Lăpușna a fost construită în satul Comori, în anul 1779, an cioplit peste intrarea în biserică. Icoanele din interior sunt realizate în 1740 de Vasilașcu, zugrav din Țara Moldovei, feciorul lui Chiriac, stegarul din Focșani și au fost preluate de la o ctitorie anterioară. Este zidită din lemn de stejar și molid, bârnele fiind îmbinate în coadă de rândunică. Turnul clopotniță constituie intervenția ahitectului restaurator, fiind cu foișor și coif înalt, neobișnuit pentru bisericile din zonă. Ancadramentul intrării este preluat de la ctitoria anterioară, fiind în formă de gaură de cheie. Pictura este murală, în stil naiv popular, plină de viață, cu ample compoziții, realizată de Toader Popovici, împreună cu un ucenic. În anul 1939, biserica a fost strămutată la Lăpușna și reașezată în natură, în vecinătatea castelului de vânătoare, aparținând familiei regale, la câțiva pași de pârâul Secuieu, din dorința regelui Carol al II-lea. Din anul 1997 s-a hotărât înființarea unei mănăstiri de călugări care să-i redea bisericii viața spirituală și să o îngrijească.

(*FotoCredit și mai multe detalii găsiți pe https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_din_Lăpușna)

Castelul Regal de vânătoare din Lăpușna

Castelul de vânătoare din Lăpușna este un monument istori situat în Munții Gurghiului, la altitudinea de 815 metri, în comuna Ibănești, la o distanță de 70 kilometri de Târgu Mureș. A fost ridicat între anii 1925–1926, însă a fost finalizat și decorat abia în 1933. A aparținut regilor României Ferdinand și Carol al II-lea.

Complexul de la Lăpușna este situat într-un cadru natural pitoresc, în mijlocul unei păduri de brad, este format dintr-un castel compus din șase corpuri de clădire cu 23 de camere, o casă de vânătoare cu 12 camere și teren forestier de peste 4 hectare. În anul 1923, regele Ferdinand I a intrat în posesia a 4 hectare de pădure și pășune. Lucrările la castel au început cu defrișarea terenului și delimitarea proprietății, perimetrul poienii centrale, privit de sus, reproducea harta României Mari. Clădirea principală a fost construită din lemn de molid, pe fundație din piatră cioplită, după proiectele arhitectuluipalatului regal, contele Lecomte du Noüy, venit în România pentru restaurarea bisericii episcopale din Curtea de Argeș. La construirea clădirilor anexe au fost utilizați în parte bani publici și mână de lucru locală. Finisajele interioare au fost realizate de meșteri din Reghin: Gustav Muller și Adolf Golner. La aceștia se adaugă Karl Schneidorfer din Reghin, care a executat lucrările de tâmplărie. Totul în încăperi este original: șase sobe de teracotă, făcute în atelierele de la Viena, sticla de la geamurile duble, făcută manual la „glăjăria” din apropiere, candelabrele realizate din fier forjat. Clădirea era electrificată încă din 1926, cu ajutorul unui generator de 17 KW. La intrarea principală este o ușă cu vitralii care simbolizează vânătoarea, păstoritul și obiceiurile din zonă, vitralii realizate la München, în 1926.

(*Mai multe detalii gasiti pe adresa https://ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_de_vânătoare_din_Lăpușna)

(*FotoCredit pagina de internet https://hotelgrand.ro/ro/trebuie-vizitat/judetul/castelul-regal-de-vanatoare-de-la-lapusna/)

Mănăstirea „Tuturor Sfinților” Cașva

Din marea de păduri care o înconjoară, Mănăstirea „Tuturor Sfinților” de la Cașva, județul Mureș, se ivește ca o corabie de piatră ce plutește pe valurile verzi ale dealurilor. Cel pe care este situat așezământul monahal chiar așa se și numește, „La Mănăstire”. Cine ajunge aici va respira aerul cel mai ozonat din țară și din Europa, așa cum se spune despre Valea Gurghiului, iar duhul de rugăciune pe care-l inspiră locul îi va face sufletul împovărat de greutăți mai ușor în dorința lui de a se apropia de Dumnezeu.

La 20 de kilometri de Reghin, în apropierea satului Cașva – Păuloaia, o mică obște monahală și-a găsit liniștea pe care a căutat-o îndelung. De această liniște se bucură și pelerinii care vin la slujbele de la mănăstire și care caută povețele părintelui duhovnic Ilie Pop sau ale maicilor Neonila și Ana.

Bisericuța de piatră cioplită, cu o turlă unicat în țară, făcută după modelul Mănăstirii Hilandar din Muntele Athos, este primitoare pentru toți cei care vin să se bucure de frumusețea slujbelor și a locului, fie că aceștia sunt localnici sau de mai de ­departe.

(*FotoCredit și mai multe informații găsiți pe site-ul https://ziarullumina.ro/societate/reportaj/casva-manastirea-care-are-hramul-in-fiecare-zi-134048.html)

Platoul Fâncel – Satul alegoric

Platoul Fâncel cunoscut și sub denumirea de Sat Alegoric este un loc minunat aflat în comuna Ibănești.  Pe platou sunt așezate căsuțe cu specific de pe Valea Gurghiului (căsuța Solovăstru, căsuța Gurghiu, căsuța Hodac, căsuța Ibănești, Șezătoarea Ardeal TV, căsuța Municipiului Reghin, Căsuța Gliga (locul unde se arată cum se face o vioară), căsuța Muzeului Județean Mureș) care pot fi vizitate în momentul organizării Festivalului Văii Gurghiului, festival organizat în luna august, de obicei în al treilea weekend. Festivalul Văii Gurghiului este un festival care îmbină tradițiile, obiceiurile, gastronomia, dansurile populare dar și muzica ușoară, preț de 2 zile platoul prinde viață, fiind un moment ideal de a-l vizita. De asemenea, pe parcursul anului se organizează și alte evenimente sau activități deoarece zona este una cu adevărat frumoasă, munții care împrejmuiesc platoul fiind de o frumusețe rară.

Pe platou există și o biserică construită în 2008, biserică, care a prins viață tot datorită Festivalului Văii Gurghiului și care în momentul de față atrage mulți turiști. Cei care vizitează zona în afara evenimentelor organizate pot cere cheia de la paznicul platoului și astfel au posibilitatea de a vedea Biserica și în interior. Localnicii în anumite zile pot participa la slujbe (a treia zi de paști, în duminica festivalului, de hramul bisericii, care este Sfântul Prorooc Ilie) sau la cununii.

(*Mai multe detalii gasiti pe site-ul https://silvi-cultural.ro/gal-prietenia-mures-harghita/com-ibanesti-gal-prietenia-mures-harghita/)

(*FotoCredit pagina de internet a Primăriei Ibănești https://www.ibanesti.ro/comuna-ibănești/58/festivalul-văii-gurghiului/)